Răspuns:
Satul Humuleşti era o veche aşezare de răzeşi, cu oameni gospodari. Aşezat la poalele munţilor, lângă Ozana “cea frumos curgătoare”, satul prinde viaţă prin povestirile pline de umor ale lui Creangă.Nu existau manuale, invatau pe carti bisericesti (ceasloave) si cind exista cite un manual scolar, acela era asa delimitat (gramatica lui Trasnea) sau de gresit, ca mai rau incurca pe copii. Elevii neavind o buna indrumare didactica erau obligati sa memoreze fara a intelege ceva. In scoli se folosea bataia (Sfintul Niculai si Calul Balan).Copii trebuiau sa plateascaCopii trebuiau sa plateasca taxe mari si din aceasta cauza multi ramineau pe dinafara. Statul nu era preocupat nici de pregatirea cadrelor didactice. Invatatorii erau improvizati din dascalii bisericilor, din preoti sau calugari "care si ei se mirau cum au ajuns profesori". Acestia nu le explicau niciodata nimic, ii invatau mai ales rugaciuni si cintece religioase. taxe mari si din aceasta cauza multi ramineau pe dinafara. Statul nu era preocupat nici de pregatirea cadrelor didactice. Invatatorii erau improvizati din dascalii bisericilor, din preoti sau calugari "care si ei se mirau cum au ajuns profesori". Acestia nu le explicau niciodata nimic, ii invatau mai ales rugaciuni si cintece religioase.
