ideea
principală
-Tatăl il cântăreşte iar in palmă și-1 zvárle-n foc.
-Nu. Iată - strigă lliuta - nu-l arunca! Şi se repede cu mâinile in fin. wunde, Inox
galbenul de-acolo. E galben muncit, tată. In el sunt strânse zile şi nopp trudite, landet
de lemne. Imi pare rau de el...
Se luminează fața tatălui.
- Acum ştiu că rosteşti adevărul. grăieşte Petcu potcovarul. De bani strani no-
niciodată rău, de-aceea nici nu te-ai mişcat să scapi galbenii pe care i-am aruncat in forma
inainte. Dar de asta care-i dobândit din truda ta, vezi cum te doare inima. Vezi cum itu
Iliutá?"
CAL Mitru - Banul muncit​