Răspuns:
Unda sonoră este captată cu ajutorul pavilionului urechii, străbate canalul auditiv extern și ajunge la timpan. De aici pătrunde în urechea medie, vibrația de la nivelul timpanului ajunge la fereastra ovală printr-un lanț articulat de oscioare: ciocanul, nicovala și scărița. După fereastra ovală și cea rotundă se află urechea internă care este formată din labirintul osos, labirintul membranos și perilimfă(între ele). Unda sonoră va fi trimisă mai departe prin perilimfă și endolimfă, unde va face ca membrana bazilară să vibreze, datorită variațiilor de presiune ale endolimfei.
La baza melcului ajung sunetele înalte(15000 Hz), la mijloc sunete cu fregvențe medii (5000 Hz), iar în vârful melcului cele de fregvență joasă (20-500 Hz). Organul Corti se găsește pe membrana bazilară, iar la nivelul lui ajung dendritele protoneuronului căii auditive din ganglionul spiral Corti. Cilii celulelor auditive suferă deformații la contactul cu membrana tectoria, iar în funcție de partea în care se înclină cilii din (cauza deformației), celulele auditive sunt depolarizate sau hiperpolarizate.
Aceste impulsuri sunt transmise protoneuronului(amintit mai sus), acesta face sinapsă cu deutoneuronul localizat în nucleii cohleari pontini, urmează sinapsa cu tritoneuronul din coliculii cvadrigemeni inferiori, axonul celui de al treilea neuron ajunge la corpii geniculați mediali din metatalamus, unde face sinapsă cu al 4 lea neuron și ăsta într-un final proiectează în ariile auditive din girusul temopral superior. Gata!!
Explicație:
