Intr-o zi, alergă, ca de obicei, in pădure, lăsând secerătorii pe câmp. Dar abia intrase in
poiana unde il plăcea să asculte cântecele păsarilor, ca o ploaie năpraznică il udă până la piele.
incepu să fulgere. Nu-i bine să stai în pădure pe vreme de furtună, asa o ștla Vaniusa,
dar ce era sa facă? Zări o scorbură mare in trunchiul unui copac și, fără să ma stea pe gânduri.
se vârî in borta care mirosea a ciupercă și a lemn putregăit. [...]
Peretii păreau pereții unui palat, intr-atât erau impodobiti de cioplituri máiestre. In
adâncilurile lemnului anume așezati cu chibzululă, nenumărați licurici scanteiau ca niște pietre
scumpe. Si-n scorbură pornea în jos un şir de trepte, așternute cu mușchi moale. [...]
Fără să pregete, cobori treptele afundându-se in pământ. In jurul lui, locul se lărgea și
lumina era tot mai vie. Scara coti fără veste şi se trezi intr-o grădină. Iarba care creştea acolo era
albastră, nu verde ca cea de pe pământ, și se înălta plină peste genunchi. va rog sa alcatuti o compunere de 100-150 de cuvinte cu titlul gradina fermecata în care sa descrii locul în care ajunge Vaniușa, personajul din text(dau și coroana )​