Trasaturi ale Poeziei "Nocturnă" de George Bacovia reprezintă o operă deosebită a genului liric și se încadrează în estetica simbolistă prin tema condiției nefericite a poetului și motivele literare simbol care o conturează, precum „muzică”, „piculină”, „flaut”, „violină”, "marș funebru", "noapte".
Vizunea eului liric despre lume este una sumbră, specifică simbolismului, iar muzicalitatea textului o accentuează, fiind o altă trăsătură a simbolismului, în poezie fiind reprezentată de versurile încărcate de tonuri ale instrumentelor muzicale, folosite des ca motive-simbol în poeziile simboliste, precum imaginile auditive: „glas de piculină”, „note dulci de flaut”, „ton de violină" și „acorduri de clavire", oferind un dramatism aparte textului și cursivitate, poezia începând într-o notă muzicală melancolică datorită metaforei "muzică de toamnă" și sfârșind prin angoasa declarată a eului liric din ultimele trei versuri.
Măricle eului liric, precum formele pronominale și verbale la persoana I singular nu se regăsesc în poezia "Nocturnă", dar cromatica dramatică dată de cadrul funebru din noapte și simfonia marcată de imaginile auditive ilustrează tema, adică condiția nefericită a poetului în societatea artificială în care trăiește. Se face astfel, corespondența dintre starea sufletească de tristețe a eului și muzica care-i accentuează nervozitatea și dezamăgirea.
Așadar, poezia "Nocturnă" de George Bacovia aparține liricii simboliste datorită trăsăturilor acestui curent care se evidențiază în acest text literar.
