Precizează modurile de expunere utilizate în textul de mai jos!
„ Cum era atunci Dobrogea?
Dobrogea, toată Dobrogea, era atunci de argint, de argint înțepenit, de argint înghețat. Și pământul
părea pustiu și mort. Bursucii dormeau ascunși în bârloguri. Păsările grase se piteau în nămeții cât casa.
Iepurii cu ochi naivi și cu urechi veșnic ciulite rodeau tufișurile de mărunți măceși ai rozătoarelor.
Drumurile...
Drumurile, câte se vedeau și câte nu se mai vedeau, erau stăpânite de haite de lupi flămânzi. Vai de
cel care s-ar fi încumetat să le străbată.
Pe coșurile bordeielor ciobănești, pe coșurile colibelor turcești și tătărăști se ridicau, negre, fuioare
de fum. Dobrogenii, veri de orice nație ar fi fost, hibernau.
Numai marea rămânea vie, neagră și neînchipuit de sălbatică. Gemea și vuia. Vuia a pustiu și în
pustiu. Vuia a singurătate și a tristețe și poate și a bucurie.
Se zbuciuma.
Farul de la Tomis clipea, spărgând întunericul. Îi răspundea, cu alt clipăt, cel de la Tuzla. Osteneala
farurilor era însă zadarnică. Niciun luntraș nu îndrăznea să se avânte pe o mare atât de vitregă.
Nici măcar când, limpezit uneori de nori, cerul era ziua de sticlă albastră și noaptea, de înstelată
catifea fumurie.”(Zaharia Stancu- Uruma)