Răspuns:
Scrie despre valurile care spintecau aerul în calea lor, despre peștii care pluteau printre stelele reflectate în oglinda apei, despre corăbiile sau velierele din departare care tulburau liniștea mortală a divinei licori (am în vedere apa). Nisipul umed se scurgea printre degete amintind despre cât de scurtă este viața. Scoicile de cele mai diverse forme sculptate de mama natură străluceau ca pietrele prețioase în lumina lunii.
Acest peisaj îți mângâia sufletul, și incepeai să realzezi cat de important este să prețuiești viața și să îți lași timp să admiri minunățiile create de Dumnezeu.
