3 Cele patru elemente primordiale ale Universului sunt
sunt folosite de Ray Bradbury pentru a sublinia, sim-
bolic, trezirea lui Montag şi evoluţia sa. Citește frag-
mentele următoare, apoi indică aspectele negative și
pozitive ale elementelor și comentează semnificația lor.
Focul
,,- Focul e mişcarea perpetuă, lucrul pe care omul
a năzuit dintotdeauna să-l născocească, dar n-aizbutit niciodată. [...] Adevărata frumuseţe a focu-
lui constă în puterea lui de a distruge răspunderile
şi consecințele. Dacă o problemă devine prea com-
plicată, o pui pe foc şi gata! Tu, Montag, ai devenit
o povară pentru mine, iar focul mi te va lua de pe
umeri rapid şi igienic, nelăsând nimic care să poată
putrezi mai târziu. Antibiotic estetic şi practic."
„Focul era însă acolo, iar Montag se apropia de el
foarte încet, cu băgare de seamă. (...) Focul acesta
care ardea cu o flacără albă și roșiatică, ce pâlpâia
încet, i se păru ciudat: era un foc menit nu să ardă,
ci să încălzească!
Zări multe mâini ce se întindeau spre căldura lui [...).
Montag nu mai văzuse niciodată un asemenea foc.
în viața lui nu-și închipuise că focul ar putea să şi
dea, nu numai să ia. Până și mirosul acestui foc era
altul decât cel obişnuit."
Aerul
• „Aerul din încăpere era răcoros, dar Montag simțea
că se înăbușă. Nu voia să dea la o parte storurile și
să deschidă ferestrele cu două canaturi, căci ar fi
însemnat să dea drumul lunii în încăpere. Cu sen-
timentul unuia care știe c-o să moară în cel mult o
oră, din lipsă de aer, se îndreptă pe bâjbâite spre
patul lui desfăcut, izolat şi rece."
. ,,Spusese «nu», dar în mintea lui se stârnise în
aceeași clipă un vânt de undeva de după grila ventila-
torului de acasă și-i răcorise fața, ca o adiere blândă."
Apa
. ,,Urechile îi erau astupate de minusculele «scoici»
aparate de radio în miniatură, care revărsau spre
țărmul cugetului ei neadormit un adevărat ocean
electronic de sunete, melodii şi vorbe. [...] In fie-
care noapte valurile veneau şi-o purtau pe înalta lor
coamă sonoră, ducând-o, cu ochii larg deschiși, spre
dimineață. În ultimii doi ani, Mildred înotase noapte
de noapte în marea aceea, în care s-ar fi scufundat
bucuroasă şi de-aici înainte."
„Acum nu mai rămăseseră decât râul şi Montag care
plutea pe apa lui rece, într-o linişte neverosimilă,
departe de oraș, de lumină şi de urmăritori, departe
de tot."
Pământul
,,Deschise ușa dormitorului.
Era ca şi cum ar fi intrat în cripta rece, de marmură, a
unui mausoleu după asfintitul lunii o beznă deplină,