După-atâta frig și ceață
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheață
Nasul și picioarele!
Tresărind scânteie lacul
Și se leagănă sub soare;
Eu, privindu-l din pădure,
Las aleanul să mă fure
Și ascult de la răcoare pitpalacul.
Într-o împărăție cam ploioasă,
Trăiau un împărat şi-o împărăteasă
ce-aveau, cum se cuvine, şi un prinţ,
singur la părinți (...)
Când i se aduceau bomboane,
el miorlăia că vrea baloane
----------ᵈⁱᵃ----------
