Citeşte
Flutură rar câte un fulg de nea prin
văzduhul sur. Se opresc pe-o clipă nehotărâţi,
apoi coboară iar şi iar se opresc. Parcă le pare
rău după înălțimea din care vin, se simt străini
în lume și se tem de ce vor afla, jos pe
pământ.
Uneori i prinde o undă de vânt și-i
mătură de nu se mai văd și trece o vreme
până ce îndrăznesc să coboare alții. Îi mătură
și din curte, de pe pământul înghetat pe care s-au așezat, uşor, ca nişte scame de pene
Nu e frig. A fost înainte cu câteva zile, până a înghețat tina. Acum e bine. Se tot înc
și nu poate. Se pare că iarna şi-a uitat din anul trecut să-şi scuture cojocul.
Lelea Anuta e necăjită tare. Copilul cel mic, sugaciul, orăcăie ca o broască în lea
sugă, dar n-a vrut. Își încrețește și-și strâmba obrăjorii şi strigă tare, parcă speriat.
(Ion Agârbiceanu
1. Precizează anotimpul în care este surprins peisajul.
2. Indică două cuvinte/grupuri de cuvinte care fac referire la acest anotimp.
3. Extrage din text două caracteristici ale anotimpului descris.
4. Transcrie din text următoarele figuri de stil:​