Răspuns:
Azi, o sa vă spun o poveste din copilărie. Cand va, cu toții am fost copii, unii sunteți în momentul acesta. Cand eram mic/ă eram foarte rău/rea. Făceam numai prostii! S-a întâmplat într-o zi, sa ma prindă cineva cu minciună, de obicei minteam si scăpăm. Ei, de data asta a fost altfel.
Am făcut o boacănă cum făceam mereu. Atunci, dărmasem dulapul mamei mele cu bibelouri. Mama era afară, eu am vrut sa fug de la locul faptei dar -mama a auzit- si a venit repede in casa. Eu nu apucasem sa plec pentru ca eram sperit/ă. M-a văzut și m-a luat la întrebări... Eu, nu știam ce să i raspund. -Am uitat sa mentionez ca am facut-o intenționat- Mi-a tras o mamă de bătaie, pentru ca nu am recunoscut, și din fericire nu i-a spus lui tata -multumesc mamă- . Așa NU am scăpat din boacănă făcută subliniez intenționat. Nu mai stiu de ce am facut-o dar probabil aveam eu un motiv!
