Răspuns:
O frunză
O frunză stătea adormită, pe jos lângă un nuc bătrân.
Nucul cu tristețe se uită către frunză, văzând-o că i-a fost sortit să cadă în această zi ploioasă și friguroasă. Îmi miroase a tristețe de la toate surorile ei, se aud suspine și plânste de pe partea frunzelor maroni.
-Îmi pare rău, că ai plecat. Îi spuse nucul, frunzei.
-Să nu îți pară, mai devreme sau mai târziu trebuia să vă părăsesc, va veni rândul fiecăruia dintre noi să își ia la revedere de la tine, peste scurt timp v-a veni vremea să adormi și să te trezești la primăvară vesel și ca nou uitându-ne și făcându-ți noi prieteni.
-Nu am să vă uit niciodată, spuse nucul și în bătaia vântului se mai spulberă câteva frunze.
- La revedere spuse frunzele căzute , s-au strâns în brațe și s-au lăsat împise de vârtejul de vânt.
Explicație:
Sper că te-am ajutat!
