O altă agină tragică a istoriei populației din stânga Nistrului îperioada colectivizării este legată de foametea din anii 1932-1933. Înansamblu, foametea a izbucnit în contextul colectivizării forțate a gos-podăriilor țărănești și a cuprins în special zonele considerate grânarulUniunii Sovietice, inclusiv RASSM. Cauzele acesteia țin în primul rândde politica fiscală a statului sovietic în condițiile colectivizăr, agravatăde recolta proastă din anul 1931. În 1929, în RASSM s-au recoltat în me-die 10 chintale de cereale la hectar, în 1930 – 11 chintale per hectar, întimp ce în 1931 doar 6 chintale, iar impozitarea s-a calculat la o recoltăde 12 chintale la hectar, deci de două ori mai mult decât recolta reală.Planul de colectare a cerealelor pentru RASSM a fost stabilit în 1929 la142, 6 mii de tone i fusese îndeplinit la 20 octombrie în proporție de69,8 %. Era cota cea mai redusă raportată la celelalte regiuni ale Ucrai-nei. Conducerea de la Harkov, presată la rândul ei de cea de la Mos-cova, a formulat imediat critici la adresa celei de la Tiraspol, aceastafiind învnută de devieri de dreapta, adică de pactizare cu sabotorii,identifica în termeni politici ca dumanii de clasă
